Înalta Curte de Casație și Justiție a decis joi să atace la Curtea Constituțională legea privind reforma pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat, adoptate de Parlament cu o zi în urmă, conform unor surse judiciare.
Până la această oră, decizia nu fusese anunțată oficial de către instanța supremă.
Magistrații instanței supreme – conduse de judecătoarea Corina Corbu – au fost convocați joi în Adunarea Generală pentru a decide sesizarea Curții Constituționale în privința celor două legi adoptate miercuri de Parlament.
Legea privind eliminarea pensiilor speciale, adoptată de Parlament / Modificările PSD și PNL: reforma se amână 5 ani și se finalizează în 2043 / Impozit doar de 15%, și nu de 30% cum era anunțat inițial
Parlamentul a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale, contestat de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Proiectul de lege a suferit modificări față de varianta asumată de guvern și convenită cu oficialii europeni. Mai exact, parlamentarii PSD și PNL au introdus derogări și excepții care amână aplicarea reformei în următorii 5 ani și prelungește eliminarea pensiilor speciale pe o perioadă de 20 de ani. USR a refuzat să voteze proiectul de lege, precizând că acesta nu elimină nicio pensie specială.
Parlamentarii PSD și PNL au modificat în comisiile de specialitate proiectul de lege care reglementează statutul pensiilor speciale față de varianta prezentată de Guvern. Astfel, potrivit noilor modificări procurorii și judecătorii se pot pensiona până în 2028 în aceleași condiții ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, și beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate.
Mai exact, modificarea instituie o perioadă de grație de cinci ani pentru pensionarii speciali.
De aceleași condiții de pensionare prevăzute de legile în vigoare acum beneficiază și celelalte categorii de pensionari speciali și pensionarii militari, în următorii cinci ani.
Inițiatorii amendamentului sunt parlamentarii PSD și PNL care au motivat că această prevedere este necesară „pentru menţinerea în activitate a celor care ar îndeplini condiţiile de pensionare, fără a destabiliza sistemul public prin ieşirea la pensie a unui număr foarte mare de angajaţi”.
O altă modificare operată față de varianta asumată și anunțată prevede o impozitarea cu doar 15% a pensiilor speciale mai mari de 4.000 de lei net și nu 30% așa cum anunțaseră inițial.
Vârsta de pensionare crește de anul viitor etapizat, de la 50 de ani, în 2024, la 60 de ani în 2035.
Legea a fost adoptată miercuri de Parlament.
Reforma pensiilor speciale este un jalon în PNRR, România riscând să piardă peste 3 miliarde de euro de la UE în cazul în care nu o face. Beneficiari de pensii speciale – de serviciu și militare – sunt în jur de 190.000 de persoane, grosul fiind la pensiile militare – aproape 180.000 – unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.
În plin heirupism al coaliției PSD-PNL de adoptarea a legii care reglementează pensiile speciale, tot miercuri deputații au votat proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul, care introduce însă excepții pentru anumite categorii de pensionarii speciali. Astfel, printre categoriile exceptate care vor putea cumula salariu cu pensia sunt parlamentarii, membrii BNR, ANAF, ASF și ANCOM.
Liderii PSD și PNL susțin că excepțile introduse pentru parlamentari și membrii instituțiilor care se află în sub control parlamentar astfel încât aceștia să-și mențină cumulul salariu-pensie nu pot fi eliminate pentru că ar fi neconstituțional să li se întrerupă mandatele.
Categoriile de pensionari care pot cumula pensia cu salariul:
- persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică, precum şi celor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie;
- personalul didactic de predare din învăţământ pensionat, reîncadrat în condiţiile Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
- personalul de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autorităţile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul persoanelor vârstnice, potrivit art. 8 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
- persoanele din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurari sociale care beneficiază de pensie de urmaş şi de pensie de invaliditate gradul III cu drept de muncă;
- personalul de specialitate medico-sanitar din unităţile sanitare, din unităţile de asistenţă medico-socială şi din instituţiile/autorităţile publice;
- asistenții personali şi asistenţii personali profesionişti prevăzuţi de Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- asistenţii maternali prevăzuţi de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- persoanele care ocupă funcţii clericale sau funcţii de specialitate artistică;
- membrii Academiei Române.
- Persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităţilor administrative autonome aflate sub control parlamentar şi care se finanțează integral din venituri proprii generate ca urmare a desfășurării de activităţi şi operaţiuni specifice pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate până la finalizarea mandatului în exerciţiu la data intrării în vigoare a prezentei legi.
La ultimul alineat care prevede la excepții persoanele ce exercită mandat în cadrul autorităţilor administrative autonome aflate sub control parlamentar se numără angajați ai instituților precum BNR, ANRE, ANCOM.
Și proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensie-salariu face parte din reforma pensiilor și eliminarea indemnizațiilor speciale promisă de Coaliția PSD-PNL. De altfel, eliminarea pensiilor speciale este prinsă în PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență) și dacă nu va fi îndeplinită ca jalon, România nu va primi banii de la Uniunea Europeană.
About the Author
