După un an 2025 marcat de extinderea semnificativă a Autostrăzii Moldovei, Ciprian Șerban, Ministrul Transporturilor demisionar, ridică miza pentru anul curent. Cu un buget suplimentat și șantiere active pe sute de kilometri, România ar putea stabili un nou record de inaugurări, depășind pragul de 250 de kilometri de șosele rapide.
Infrastructura rutieră de mare viteză a României se află într-un moment de efervescență fără precedent. Potrivit estimărilor recente ale Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, anul 2026 ar putea aduce cel mai mare număr de kilometri noi de autostradă (A) și drum expres (DEx) inaugurați într-un singur an calendaristic: 255 de kilometri.
Această cifră vine după ce anul 2025 s-a încheiat cu aproximativ 146 de kilometri noi, majoritatea fiind concentrați pe axa strategică a Autostrăzii Moldovei (A7), unde se circulă deja neîntrerupt între București și Adjud pe circa 250 de kilometri.
Planurile pentru anul curent sunt extrem de ambițioase și depind în mare măsură de ritmul de lucru al constructorilor, în special al grupului UMB, care gestionează segmente majore din rețeaua națională. Principalele deschideri prognozate pentru acest an includ:
-
Autostrada Moldovei (A7): Finalizarea sectoarelor dintre Bacău și Pașcani (peste 77 km) și a segmentului Focșani – Bacău (46 km).
-
Autostrada Transilvania (A3): Lucrări avansate pe secțiunile Nădășelu – Suplacu de Barcău (aproximativ 70 km).
-
Centura Bucureștiului (A0): Finalizarea loturilor rămase pe sectorul sudic și progrese pe nord, pentru a asigura o conexiune completă de tip autostradă în jurul Capitalei.
Deși ținta de 255 de kilometri este fezabilă din punct de vedere tehnic, oficialii guvernamentali subliniază importanța finanțării. Recent, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a declarat că, deși bugetul actual a fost suplimentat până la 42 de miliarde de lei, va fi nevoie de fonduri adiționale la rectificarea bugetară din vară pentru a susține ritmul accelerat de pe șantiere.
„Estimăm în jur de 250-255 de kilometri finalizați, bazându-ne pe discuțiile constante cu constructorii și pe stadiul fizic al lucrărilor”, a precizat ministrul.
Dincolo de simpla cifră a kilometrilor, autoritățile mizează pe „efectul de multiplicare” al acestor proiecte. Pe lângă reducerea timpilor de transport, se urmărește creșterea intermodalității (legătura cu porturile și căile ferate) și atragerea de investiții în parcuri industriale și hub-uri logistice de-a lungul noilor coridoare.
În prezent, România are în execuție peste 600 de kilometri de drumuri de mare viteză, o cifră care confirmă că infrastructura a devenit, în sfârșit, o prioritate națională finanțată constant prin fonduri europene (Programul Dezvoltare Durabilă și PNRR).
About the Author
