Procurorii DIICOT au anunțat că anchetează o grupare care este acuzată că ar fi introdus în sistemul ANAF declarații fiscale false, pentru a crea vechime fictivă în muncă.
30 de percheziții într-un dosar de fraudare a sistemului de pensii
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura Centrală, împreună cu polițiști ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, au organizat, miercuri, 15 iulie, 30 de percheziții în București și în județele Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați. Acțiunile au vizat locuințele mai multor persoane fizice, sediile unor firme și al unei instituții publice.
Ancheta vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și folosirea sau permiterea accesului neautorizat la informații care nu sunt destinate publicității.
Cum ar fi funcționat gruparea
Potrivit anchetatorilor, din 2018, în București a activat un grup infracțional organizat specializat în înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Metoda descrisă de procurori presupunea introducerea, în bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a unor declarații fiscale D112 cu date nereale, care atestau o vechime în muncă fictivă pentru un număr mare de persoane. Aceste declarații ajungeau apoi la Casele de Pensii, care le foloseau la calcularea sau majorarea pensiilor.
Pentru a pune în practică schema, membrii grupării ar fi folosit asociații nonprofit fără activitate reală și firme de tip fantomă, precum și persoane vulnerabile, ale căror date de identitate erau folosite pentru a crea aparența unor angajări care nu existau. Documentele obținute astfel atestau, nereal, calitatea de angajat pentru persoanele interesate să obțină vechime în muncă, în schimbul unor sume cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei.
DIICOT a explicat și cum funcționa acest mecanism:
„Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru beneficiarii pensiilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condiţiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate.”
Deși beneficiarii nu au lucrat niciodată efectiv la firmele sau asociațiile controlate de grupare, în urma depunerii declarațiilor false, aceștia ar fi dobândit, fictiv și retroactiv, calitatea de angajat.
Peste 860 de persoane, vechime falsă în muncă
Ancheta arată că, timp de cinci ani, prin acest mecanism a fost generată o vechime nereală în muncă pentru peste 860 de persoane. Dintre acestea, peste 170 ar fi folosit efectiv declarațiile false pentru a obține majorarea pensiei sau emiterea deciziei de pensionare.
Prejudiciul cauzat bugetelor Caselor de Pensii este estimat de procurori la aproximativ 7.000.000 de lei, sumă calculată până la data de 31 decembrie 2024. DIICOT precizează însă că valoarea prejudiciului „are caracter evolutiv”, ceea ce înseamnă că aceasta ar putea crește pe măsură ce ancheta avansează.
Potrivit comunicatului DIICOT, Casele de Pensii ar fi fost induse în eroare, stabilind sume mai mari decât cele reale pentru persoanele care au cerut acordarea sau recalcularea pensiei. Mai mult, în anumite cazuri, unele persoane ar fi primit dreptul la pensie doar datorită perioadelor de vechime introduse fictiv în sistem, drept pe care, altfel, nu l-ar fi obținut.
Gruparea nu avea ”un lider sau o ierarhie”
Din probele strânse până acum, procurorii au stabilit că nucleul grupării este format din 7 membri, dintre care doi sunt funcționari publici. DIICOT descrie modul de organizare al acestui nucleu astfel:
„Nucleul grupării de criminalitate organizată, constituită pe principiul colaborativ, egalitarist, bazată pe interdependența pozitivă, fără lider sau o ierarhie, reunește 7 membri, doi dintre ei fiind funcționari publici.”
Pe lângă acest nucleu, ancheta a mai identificat alți 13 suspecți, despre care procurorii spun că au avut, la diferite momente, „rol de susținere, dezvoltare și sprijin”, toți aflându-se sub coordonarea nucleului central.
Conform DIICOT, membrii cu rol decizional din nucleu identificau, direct sau prin intermediul altor membri, asociații și firme ale căror situații contabile permiteau înregistrarea unor angajări fictive. Tot ei alegeau persoanele vulnerabile sau cu situație financiară precară, ale căror date erau folosite ulterior în relația cu instituțiile statului, precum și persoanele interesate să obțină vechime falsă.
Aceștia introduceau și validau, în sistemele informatice ale instituțiilor publice, date care atestau calitatea de angajat și plata contribuțiilor sociale pentru persoanele implicate. Totodată, completau și introduceau declarațiile 112 cu datele angajaților fictivi, verificând ulterior dacă informațiile deveneau vizibile în sistem.
Nucleul stabilea și modul în care erau plătite serviciile oferite de grupare și colecta sumele de bani.
Palierele secundare ale grupării, potrivit anchetatorilor, aveau atribuții similare – identificarea de societăți și persoane, generarea de documente și colectarea de bani – dar și rolul de a face legătura între beneficiari și membrii grupării, oferind inclusiv consultanță juridică în domeniul dreptului muncii și al asigurărilor sociale pentru cei interesați să obțină vechime nereală.
Ce urmează
Audierile persoanelor vizate de anchetă au loc la sediul DIICOT – Structura Centrală. Acțiunea de miercuri a beneficiat de sprijinul polițiștilor de la brigăzile și serviciile de combatere a criminalității organizate din Constanța, Galați, Ilfov, Teleorman, Giurgiu, Ialomița și Călărași, precum și de sprijinul jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
About the Author
