Consiliul Fiscal şi-a revizuit în sens ascendent proiecţia de deficit bugetar pentru anul în curs, estimând că acesta se va situa probabil peste 6% din PIB, în absenţa unor măsuri de corecţie a derapajului bugetar, se arată în Raportul anual al instituţiei.
Potrivit Consiliului, necesitatea adoptării unor măsuri de corecţie a fost semnalată încă din opinia sa asupra proiectului de buget, însă acum trebuie subliniată importanţa adoptării rapide a acestora, având în vedere timpul scurt în care mai pot produce efecte asupra execuţiei bugetare a anului 2023.
Consiliul Fiscal menţionează că proiectul de buget pe anul 2023 a avut în vedere o ţintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB atât conform metodologiei cash, cât şi potrivit metodologiei europene. Ajustarea deficitului era preconizată să se realizeze parţial prin creşterea veniturilor bugetare, datorată cadrului macroeconomic proiectat, măsurilor de politică fiscală adoptate, proiectelor PNRR şi sumelor luate în considerare având drept sursă creşterea eficienţei colectării/reducerea evaziunii fiscale (estimate de MF la 8,7 miliarde de lei).
“Având în vedere o evaluare prudentă a proiecţiilor de venituri şi cheltuieli, CF a apreciat, în opinia sa cu privire la proiectul de buget pentru anul 2023, că acesta este compatibil cu un deficit cash de circa 5,7% din PIB. În aceste condiţii, CF a subliniat că rectificările bugetare viitoare trebuie să identifice măsuri de ajustare în vederea apropierii de ţinta de deficit, existând riscuri majore privind continuarea consolidării bugetare”, se spune în raport.
“Consiliul Fiscal reiterează că procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o creştere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel inadmisibil de jos în raport cu nevoile României şi cu celelalte state membre ale UE. În acest sens, este necesară eliminarea exceptărilor şi portiţelor din legislaţia actuală, precum şi creşterea eficienţei colectării prin descurajarea optimizărilor fiscale şi reducerea evaziunii. Trebuie avut în vedere că asemenea măsuri au un impact distribuţional semnificativ, astfel că implementarea lor se poate confrunta cu dificultăţi şi cu opoziţia unor grupuri de interese”, se mai arată în document.
Potrivit raportului, creşterea veniturilor fiscale reprezintă însă o problemă de securitate economică şi de solidaritate naţională pentru ca bugetul public să poate face faţă la nevoi foarte mari actuale şi viitoare.
“Ţinând cont că sănătatea publică şi educaţia sunt în mod cronic subfinanţate, că actualul context militar şi geopolitic reclamă sporirea cheltuielilor de apărare, iar impactul sever al schimbărilor climatice impune intervenţia statului în momente dificile, creşterea semnificativă a veniturilor fiscale reprezintă o necesitate stringentă, o prioritate în politica economică”, se mai spune în raport.
