În întreaga lume, conflictele afectează masiv viața oamenilor. Prinși în războaie care nu sunt ale lor, milioane de civili sunt forțați să se ascundă sau să fugă pentru a-și salva viața. Copiii sunt retrași de la școală, familiile sunt strămutate din casele lor, iar comunitățile sunt desființate, în timp ce oficialii nu fac suficient pentru a le curma suferința. În același timp, cei care activează în domeniul sănătății, care își riscă viața pentru a se ocupa de persoanele afectate de violență, sunt tot mai vizați.
Această zi are o dublă semnificaţie: de a evidenţia eforturile celor care îşi riscă în mod dezinteresat viaţa şi sănătatea pentru a-şi ajuta semenii aflaţi în situaţii extreme, precum şi de a atrage atenţia asupra faptului că milioane de oameni au nevoie de asistenţă umanitară.
Data de 19 august nu a fost aleasă întâmplător, în 2003 aceasta fiind ziua în care Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului şi Reprezentantul Special al Secretarului General al Naţiunilor Unite în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi-a pierdut viaţa în timpul unei misiuni umanitare în Irak, alături de alţi 21 de asistenţi umanitari. Peste 100 de asistenţi umanitari au fost răniţi, cu acelaşi prilej.
Ediţia din 2023 a Zilei mondiale pentru asistenţă umanitară are o însemnătate specială, anul acesta împlinindu-se 20 de ani de la tragedia din Irak. Ziua dedicată anul acesta asistenţilor umanitari se desfăşoară sub deviza “#IndiferentCe” (“#NoMatterWhat”). Este o declaraţie a faptului că asistenţii umanitari sunt total dedicaţi misiunii lor, indiferent de cine sunt cei aflaţi la nevoie, indiferent de zona geografică în care se află cei aflaţi la nevoie, indiferent de potenţialele pericole pe care le pot întâlni.
“Asistenţii umanitari nu au alt ţel decât acela de a salva şi proteja viaţa, de a pune la dispoziţie cele necesare vieţii, de a fi alături de comunităţile pe care le servesc şi cărora le inspiră speranţă. În ziua de 19 august, ne adunăm pentru a-i onora pe asistenţii umanitari din întreaga lume, care fac tot posibilul pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în situaţii limită. Indiferent de pericole şi greutăţi, asistenţii umanitari nu ezită să ajungă în regiuni lovite de dezastre naturale şi în primele linii ale conflictelor armate, pentru a-i salva şi proteja pe cei vulnerabili”, arată un.org.
Principiile care guvernează activitatea asistenţilor umanitari sunt: umanitate, imparţialitate, neutralitate şi independenţă.
În mesajul dedicat zilei de 19 august 2023, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, arată că nevoia de asistenţă umanitară a crescut vertiginos în diverse regiuni ale mapamondului. În prezent, 360 de milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar, o creştere de 30 de procente în comparaţie cu începutul anului trecut. Peste 110 milioane de oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele. Peste 260 de milioane de persoane se confruntă cu penurie alimentară.
Printre cauzele acestei situaţii îngrijorătoare se numără: starea economiei globale, deteriorată de pandemia de COVID-19 şi agravată de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina; criza climatică; stagnarea sau chiar regresul dezvoltării sustenabile.
În anul 2022, arată secretarul general al ONU, Antonio Guterres, asistenţii umanitari au ajutat peste 15 milioane de persoane din Ucraina. De la începutul anului în curs, au fost ajutaţi 17 milioane de oameni în Afganistan, aproape 3 milioane în Nigeria şi aproape 3 milioane în Republica Democrată Congo, potrivit press.un.org.
În cadrul ediţiei din 2022, ONU a dorit să evidenţieze faptul că, în mod obişnuit, este nevoie de implicarea mai multor persoane pentru a ajuta o singură persoană aflată în nevoie. Sub motto-ul “It Takes a Village” (”Este nevoie de un sat”), ONU a arătat că aşa cum creşterea şi educaţia unui copil implică numeroase persoane, de la părinţi şi bunici, până la învăţători şi profesori, tot aşa pentru a ajunge cu resursele optime la cei aflaţi în nevoie, este necesară crearea unei adevărate colectivităţi. Astfel de reţele umanitare pornesc de la câteva sute de voluntari şi pot ajunge la mii de participanţi. Misiunile de asistenţă umanitară presupun coordonare, eficienţă şi eforturile conjugate ale multor oameni, rămaşi, de cele mai multe ori, în anonimat.
Conform datelor ONU, în anul 2021, 460 de asistenţi umanitari au fost atacaţi, 140 au fost ucişi, 203 răniţi şi 117 răpiţi. Dintre cei care şi-au pierdut viaţa, 98% aparţineau naţiunilor în cadrul cărora îşi desfăşurau activitatea. Totodată, 53% dintre aceştia făceau parte din ONG-uri recunoscute în ţara lor, conform un.org.
Cu prilejul ediţiei din 2021 a Zilei mondiale pentru asistenţă umanitară, ONU a atras atenţia asupra pericolelor pe care încălzirea globală le ridică pentru categoriile sociale defavorizate. Schimbările climatice au un impact devastator pe tot cuprinsul mapamondului, cu o magnitudine căreia oamenii din liniile întâi şi comunitatea asistenţilor umanitari nu îi pot face faţă.
Situaţia este pe punctul de a deveni fără ieşire pentru categoriile cele mai expuse, deşi, paradoxal, cei care fac parte din ele au contribuit cel mai puţin la încălzirea globală. Milioane de oameni şi-au pierdut locuinţele, sursele de venit şi chiar viaţa pe fondul schimbărilor climatice.
În anul 2020, Ziua mondială pentru asistenţă umanitară a avut loc în contextul pandemiei de coronavirus, care nu doar că a creat noi crize umanitare în nouă ţări, dar a îngreunat misiunea şi aşa dificilă a participanţilor la acţiuni umanitare în peste 54 de ţări, conform www.un.org.
sursa: stiri.tvr.ro
About the Author
