Un număr tot mai mare de tineri din Generația Z consideră că dificultățile cu care se confruntă la maturitate își au originea în modul în care au fost crescuți. Fenomenul este evidențiat de un studiu recent realizat de platforma EduBirdie și analizat în presa internațională, iar specialiștii spun că această tendință reflectă o schimbare importantă în felul în care noile generații privesc sănătatea mintală și relațiile de familie.
Potrivit cercetării, unul din patru tineri din Generația Z afirmă că problemele lor fizice sau psihice sunt legate de educația primită în copilărie. Alți 17% cred că părinții sunt responsabili pentru dificultățile pe care le întâmpină în relațiile personale, iar 15% spun că lipsa lor de motivație are aceeași cauză. Mai mult, 5% dintre respondenți susțin că părinții sunt de vină pentru aproape toate problemele din viața lor.
Psihologii atrag însă atenția că identificarea cauzelor din trecut nu este același lucru cu refuzul responsabilității personale. Ei explică faptul că recunoașterea traumelor sau a experiențelor dificile din copilărie reprezintă, în multe cazuri, primul pas spre vindecare.
„A da vina indică unde este rana, dar nu o vindecă”, explică terapeuta Jessica Anne Pressler, citată de publicația americană care prezintă studiul. Specialista susține că mulți pacienți nu pot începe procesul de recuperare emoțională fără să conștientizeze mai întâi ceea ce au trăit în copilărie.
Un alt fenomen aflat în creștere este ruperea legăturilor cu părinții. Aproape unul din zece tineri din Generația Z spune că a întrerupt complet contactul cu unul dintre părinți, considerând această decizie o măsură de protecție emoțională. Totuși, specialiștii subliniază că o astfel de alegere este justificată în special în situații de abuz sau comportamente toxice repetate și nu ar trebui privită ca soluția universală pentru conflictele familiale.
Experții sunt de părere că adevărata vindecare presupune mai mult decât identificarea vinovaților. Înțelegerea contextului în care au acționat părinții, stabilirea unor limite sănătoase și, acolo unde este posibil și sigur, reconstruirea relației sunt pași care pot contribui la echilibrul emoțional al adulților.
Studiul reflectă o schimbare de perspectivă între generații: dacă în trecut problemele familiale rămâneau adesea ascunse, tinerii de astăzi sunt mai dispuși să vorbească despre traume, sănătate mintală și impactul pe care copilăria îl poate avea asupra vieții de adult. Psihologii avertizează însă că procesul de vindecare nu se poate opri la etapa învinovățirii, ci trebuie să continue prin asumare și dezvoltare personală.
Mai multe detalii aici
About the Author
