După 40 de ani, controalele preventive devin tot mai importante, chiar dacă te simți perfect sănătos. Tensiunea arterială poate crește fără să dea simptome, colesterolul sau glicemia se pot modifica treptat, iar riscul pentru anumite boli începe să crească odată cu vârsta. Totuși, asta nu înseamnă că după 40 de ani trebuie să faci anual zeci de analize sau să alegi cel mai mare „pachet de screening” disponibil într-un laborator.
Un control preventiv bine făcut pornește de la vârstă, sex, greutate, tensiune, istoricul familial, medicație și eventualele simptome. Unele verificări au sens anual, altele la câțiva ani, iar câteva investigații importante încep după 40 sau 45 de ani, dar nu trebuie repetate în fiecare an.
Tensiunea arterială ar trebui verificată cel puțin o dată pe an
Una dintre cele mai importante verificări după 40 de ani nici măcar nu presupune recoltare de sânge. Hipertensiunea poate evolua mult timp fără simptome și reprezintă un factor major de risc pentru infarct, accident vascular cerebral și boală renală.
United States Preventive Services Task Force consideră rezonabilă măsurarea tensiunii în fiecare an la adulții de 40 de ani și peste, precum și la persoanele mai tinere care au un risc crescut. Dacă la cabinet apar valori crescute, diagnosticul de hipertensiune ar trebui de regulă confirmat prin măsurători repetate în afara cabinetului, fie acasă, fie prin monitorizare ambulatorie.
Așadar, chiar dacă faci puține analize de sânge, tensiunea este una dintre valorile pe care merită să le cunoști.
Glicemia și hemoglobina glicozilată devin tot mai importante
După 40 de ani crește și relevanța evaluării riscului de diabet zaharat de tip 2. Cele mai folosite teste sunt glicemia și hemoglobina glicozilată, aceasta din urmă oferind informații despre nivelul mediu al glicemiei din ultimele aproximativ două-trei luni.
Nu înseamnă că orice persoană sănătoasă trebuie să facă ambele teste anual. United States Preventive Services Task Force recomandă screeningul pentru prediabet și diabet de tip 2 la adulții între 35 și 70 de ani care au suprapondere sau obezitate. Riscul este mai mare și dacă există antecedente familiale de diabet, diabet gestațional, sindromul ovarelor polichistice sau alți factori metabolici.
Dacă rezultatele sunt normale și riscul este redus, intervalul dintre testări poate fi mai mare. Dacă glicemia este la limită sau există factori de risc importanți, medicul poate recomanda repetarea mai frecventă.
Colesterolul trebuie urmărit, dar nu neapărat în fiecare an
Profilul lipidic include de obicei colesterolul total, colesterolul LDL, colesterolul HDL și trigliceridele. După 40 de ani, aceste valori devin foarte importante deoarece sunt folosite împreună cu tensiunea arterială, fumatul, diabetul și alți factori pentru estimarea riscului cardiovascular.
American Heart Association recomandă, în general, verificarea colesterolului la adulții cu risc scăzut aproximativ o dată la patru-șase ani, începând încă de la vârsta de 20 de ani.
Persoanele cu colesterol crescut, diabet, hipertensiune, boală cardiovasculară sau alți factori de risc pot avea nevoie de monitorizare mult mai frecventă.Prin urmare, după 40 de ani este important să știi cum stai cu colesterolul, dar nu există o regulă potrivit căreia orice adult sănătos trebuie să repete obligatoriu profilul lipidic la fiecare 12 luni.
Hemoleucograma completă poate fi utilă, dar nu este obligatorie anual pentru toată lumea
Hemoleucograma este una dintre cele mai solicitate analize de rutină și oferă informații despre globulele roșii, hemoglobină, globulele albe și trombocite.
Poate ajuta la depistarea unei anemii și poate ridica suspiciuni privind anumite infecții sau probleme hematologice. Este foarte utilă dacă există oboseală neobișnuită, paloare, sângerări, menstruații abundente sau alte simptome.
Totuși, la o persoană complet sănătoasă și fără factori de risc nu există o regulă universală care să impună efectuarea hemoleucogramei în fiecare an. În practică, ea este frecvent inclusă în controalele periodice, iar medicul decide dacă repetarea anuală are sens în funcție de istoricul pacientului.
Creatinina și funcția renală devin importante mai ales dacă există hipertensiune sau diabet
Creatinina din sânge și rata estimată de filtrare glomerulară sunt folosite pentru evaluarea funcției renale.
După 40 de ani poate fi util să cunoști aceste valori, mai ales dacă ai hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare, antecedente de boală renală sau iei medicamente care pot influența rinichii.
La persoanele fără factori de risc, testarea anuală nu este obligatorie doar pentru că au depășit 40 de ani. În schimb, pentru cineva cu diabet sau hipertensiune, monitorizarea funcției renale poate deveni o parte importantă a controalelor periodice.
În anumite situații, medicul poate recomanda și analiza raportului albumină-creatinină din urină, care poate detecta pierderi mici de proteine înainte ca boala renală să devină evidentă.
Transaminazele pot fi utile, dar nici ele nu trebuie făcute automat de toată lumea în fiecare an
Alanina aminotransferază și aspartat aminotransferază, cunoscute frecvent prin prescurtările ALT și AST, oferă informații despre sănătatea ficatului.
Ele pot fi recomandate mai ales dacă există exces ponderal, diabet, colesterol sau trigliceride crescute, consum important de alcool, tratamente care pot afecta ficatul ori antecedente de boală hepatică.
După 40 de ani, steatoza hepatică asociată disfuncției metabolice devine o problemă tot mai frecventă, motiv pentru care medicul poate considera utilă evaluarea hepatică în anumite contexte.
Dar simplul fapt că ai împlinit 40 de ani nu înseamnă că trebuie să faci lunar sau anual un panel hepatic extins fără un motiv.
TSH-ul nu trebuie inclus automat în fiecare set anual
Hormonul de stimulare tiroidiană, cunoscut drept TSH, este analiza folosită cel mai frecvent pentru evaluarea funcției tiroidei.
Poate fi recomandată dacă apar oboseală persistentă, variații inexplicabile de greutate, intoleranță la frig sau căldură, palpitații, modificări ale tranzitului intestinal, căderea părului, gușă sau tulburări menstruale.
La femei, problemele tiroidiene devin mai frecvente odată cu vârsta, dar asta nu înseamnă că orice persoană sănătoasă trebuie să își facă anual „tot pachetul de tiroidă”.
În multe situații este suficient TSH-ul, iar medicul adaugă ulterior alte analize numai dacă există un rezultat modificat sau o suspiciune clinică.
Analizele de urină pot fi indicate în anumite situații
Sumarul de urină este simplu și poate oferi informații despre sânge, proteine, glucoză sau alte modificări. Cu toate acestea, nici acesta nu trebuie transformat automat într-un test anual obligatoriu pentru orice adult fără simptome.
Este deosebit de important atunci când există simptome urinare, diabet, hipertensiune, boală renală cunoscută sau alte situații în care medicul urmărește o anumită problemă.
Urocultura, în schimb, nu trebuie făcută „preventiv” la orice persoană fără simptome. Identificarea bacteriilor în urină la cineva fără manifestări nu înseamnă automat că trebuie administrat antibiotic.
După 40 de ani, greutatea și circumferința taliei spun uneori mai mult decât o analiză sofisticată
Controlul preventiv nu înseamnă doar analize.
Greutatea, indicele de masă corporală și, în anumite situații, circumferința taliei ajută la evaluarea riscului metabolic și cardiovascular. American Heart Association include greutatea printre elementele care merită urmărite în timpul controalelor medicale regulate.
O creștere treptată a circumferinței abdominale poate semnala acumularea grăsimii viscerale, chiar și atunci când numărul kilogramelor nu pare să se fi schimbat foarte mult.
După 45 de ani începe și screeningul pentru cancerul colorectal
Acesta nu este o analiză anuală de sânge, dar este unul dintre cele mai importante lucruri care trebuie introduse în planul de prevenție după 40 de ani.
Pentru adulții cu risc obișnuit, screeningul pentru cancer colorectal este recomandat începând de la 45 de ani. Există mai multe metode, printre care testele pentru sânge ocult în materiile fecale și colonoscopia, iar intervalele diferă foarte mult în funcție de metoda aleasă.
De exemplu, unele teste din materiile fecale se repetă mult mai frecvent decât colonoscopia. Tocmai de aceea nu există regula „colonoscopie anuală după 45 de ani”.
Dacă există un părinte, frate sau copil diagnosticat cu cancer colorectal ori polipi avansați, boli inflamatorii intestinale sau anumite sindroame genetice, screeningul poate începe mai devreme.
Pentru femei, mamografia intră în prim-plan de la 40 de ani
După 40 de ani, prevenția nu mai înseamnă doar analize de laborator.
În recomandările actuale ale United States Preventive Services Task Force, femeile cu risc obișnuit între 40 și 74 de ani ar trebui să efectueze mamografie de screening o dată la doi ani.
Aceasta este o precizare importantă deoarece mamografia nu trebuie confundată cu ecografia mamară. Ecografia poate fi foarte utilă în anumite situații, dar nu înlocuiește automat mamografia de screening.
Femeile cu mutații genetice precum BRCA1 sau BRCA2, antecedente personale de cancer mamar, iradiere toracică la vârste tinere sau alte elemente care le plasează într-o categorie de risc crescut au nevoie de un protocol diferit, stabilit împreună cu specialistul.
Testarea pentru cancerul de col uterin continuă și după 40 de ani
Faptul că ai trecut de 40 de ani nu înseamnă că testarea pentru cancerul de col uterin trebuie abandonată.
În funcție de metoda aleasă, intervalul poate fi de câțiva ani.
Testarea foarte frecventă nu înseamnă neapărat protecție mai bună și poate conduce la proceduri suplimentare pentru modificări care s-ar fi remis singure. Ghidurile de screening folosesc intervale diferite pentru citologie și testarea pentru virusul papiloma uman.Istoricul rezultatelor anterioare, eventualele leziuni cervicale și situația individuală contează foarte mult, motiv pentru care programul trebuie stabilit cu medicul ginecolog.
Dar PSA-ul la bărbați?
Analiza antigenului specific prostatic, cunoscut drept PSA, nu este un test pe care orice bărbat trebuie să înceapă să îl facă anual imediat după împlinirea vârstei de 40 de ani.
Recomandarea actuală a United States Preventive Services Task Force pentru bărbații cu vârste între 55 și 69 de ani este ca decizia privind screeningul prin PSA să fie una individuală, după discutarea beneficiilor și riscurilor cu medicul. Un rezultat crescut poate conduce la biopsii și investigații suplimentare, iar screeningul poate depista și tumori care nu ar fi produs probleme în timpul vieții.
Pentru bărbații cu antecedente familiale importante sau alți factori de risc, discuția cu medicul poate începe mai devreme.
Vitamina D, fierul, vitamina B12 și acidul folic nu trebuie dozate automat anual
Aceste teste sunt foarte populare în pachetele de laborator, însă nu orice adult de peste 40 de ani are nevoie să le repete anual.
Feritina și alte teste ale metabolismului fierului pot fi foarte utile dacă există anemie, oboseală, menstruații abundente sau alte motive pentru a suspecta un deficit. Vitamina B12 poate fi importantă în anumite diete, boli digestive sau tratamente, iar vitamina D poate fi verificată în situații în care medicul consideră că există risc de deficit.
Ideea importantă este că o analiză trebuie să răspundă unei întrebări medicale. Simplul fapt că laboratorul o include într-un pachet mare nu înseamnă că trebuie efectuată anual.
Nu ai nevoie de markeri tumorali „preventiv”
După 40 de ani, teama de cancer îi face pe mulți oameni să ceară CA-125, CA 19-9, CA 15-3, CEA sau alte analize de acest tip.
În lipsa unei indicații medicale, acestea nu sunt analize generale pentru depistarea cancerului. Pot fi crescute în boli benigne și pot fi normale chiar și atunci când există un cancer.
Markerii tumorali au roluri importante în anumite situații medicale, mai ales în monitorizarea unor cancere deja diagnosticate, dar efectuarea lor anuală la o persoană sănătoasă poate produce rezultate fals pozitive, anxietate și investigații inutile.
„Pachetul complet anual” nu este întotdeauna cea mai bună strategie
O persoană sănătoasă de 42 de ani, fără antecedente familiale și fără factori de risc nu are aceleași nevoi ca o persoană de 58 de ani cu hipertensiune, diabet și colesterol crescut.
De aceea, un control preventiv bun nu înseamnă automat hemoleucogramă, fier, vitamina D, vitamina B12, hormoni, markeri tumorali, analize tiroidiene și zeci de alte teste făcute în fiecare an.
Uneori, tensiunea arterială, greutatea, glicemia, profilul lipidic și câteva investigații adaptate istoricului persoanei oferă informații mult mai valoroase.
Ce merită, practic, discutat cu medicul după 40 de ani
O consultație preventivă anuală poate fi un reper foarte bun.
În timpul acesteia pot fi revizuite tensiunea, greutatea, istoricul familial, fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică, medicația și rezultatele analizelor anterioare.Pornind de aici, medicul poate decide dacă în acel an sunt necesare glicemia, hemoglobina glicozilată, profilul lipidic, hemoleucograma, creatinina sau alte teste.
După 40-45 de ani devine la fel de important să nu uiți screeningurile potrivite vârstei: mamografia pentru femei, screeningul cervical conform intervalului recomandat și, de la 45 de ani pentru adulții cu risc obișnuit, screeningul pentru cancer colorectal.
Adevărata prevenție nu înseamnă să faci cât mai multe analize. Înseamnă să le faci pe cele potrivite, la momentul potrivit, și să urmărești în timp lucrurile care îți pot modifica realmente riscul de boală.
About the Author
