Ilie Bolojan a anunțat vineri, într-un interviu la Radio România Actualități, că reforma administrației publice locale va duce la concedieri acolo unde personalul este supradimensionat. „Două treimi din administrația din România are nevoie de o reducere de personal, pentru că aici sunt niște costuri pe care tot românii le plătesc și e un aspect nu doar de irosire de resurse, ci și de inechitate față de oamenii care muncesc din greu în România, în sectorul public, în sectorul privat, pentru că ei din taxele lor acoperă aceste costuri salariale”, a spus premierul.
Premierul a fost întrebat cum răspunde afirmațiilor colegului său de partid, europarlamentarul Rareș Bogdan, care a susținut că a vorbit cu aproape 200 de primari PNL și președinți de consilii județene, care „sunt foarte speriați că practic rămân fără cotele defalcate”, în condițiile în care la unii dintre ei 40 sau 60% din buget îl fac cu aceste cote defalcate.
Veniturile autorităților locale sunt de 3 ori mai mici decât cheltuielile cu salariile
Premierul Ilie Bolojan a spus că „primarii nu rămân cu mai puțini bani” și a făcut o paralelă cu situația din Europa.
„Din bugetul total al autorităților locale în Europa jumătate vine de la ei, jumătate de la bugetul de stat. La noi, 80% de la bugetul de stat. Deci cam asta este ponderea transferurilor în aceste bugete. La ei, veniturile proprii din impozitele şi taxele locale le acoperă cheltuielile cu salariile, la noi veniturile autorităţilor locale sunt de trei ori mai mici decât cheltuielile cu salariile. Și cu asta am spus totul”, a spus Bolojan.
Potrivit acestuia, banii pe care îi încasează autoritățile locale în anul acesta cu siguranță nu vor fi mai puțini decât anul trecut, dar nu poți să și crești foarte mult transferurile către autoritățile locale ca să poată funcționa, să nici nu-ți reduci în administrația locală cheltuielile și să fii pe locul 1 în Europa la investiții.
„Guvernul României, autoritățile locale din România, fondurile europene au astăzi aproximativ 30.000 de proiecte deschise în România. Nu există nici o unitate administrativ-teritorială fără un proiect în lucru în momentul de față. Aceste proiecte nu mai pot fi finanțate în cea mai mare parte din pârghiile actuale. Prin urmare, a fost nevoie să creștem taxele locale în așa fel încât o parte din acest efort de a îmbunătăţi viața oamenilor în fiecare comunitate din România să fie asigurată de cei care sunt direct beneficiari”, a precizat Bolojan.
„Să nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal”
În același timp, premierul a spus că trebuie evitate investițiile făcute prost în anii anteriori.
„Pentru a putea avea investiții în anii următori în administrația locală în continuare, trebuie să corectăm lucrurile care au fost făcute prost în acești ani, în așa fel încât să nu mai avem rețele de canalizare în localitățile în care doar 20% din case se racordează la ele, pentru că înseamnă că 80% din bani sunt aruncați pe geam, să nu mai avem școli reabilitate în zona de rural unde nu mai avem copii și școlile în bună regulă, izolate, cu panouri fotovoltaice, cu tot, tot, tot rămân fără copii, trebuie să te uiți la rata natalității și doar acolo unde, într-adevăr, am suficienți copii investesc, să nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal sau să avem două stadioane într-un oraș care are o echipă într-o ligă inferioară. Aceste tipuri de abordări ne consumă resursele”, a declarat Ilie Bolojan.
Banii din impozitele pe care le plătesc românii ar trebui direcționați către investiții care sau rezolvă probleme locale corect sau generează dezvoltare, potrivit acestuia.
Ce concedieri se vor face
Premierul a admis că printre efectele legii privind reforma administrației centrale și locale vor fi și reducerile de personal.
„În mod cert, acolo unde, în baza unui calcul corect al numărului de angajați, se constată că personalul este supradimensionat, vor avea loc reduceri de personal. Având în vedere că se propune o reducere a cheltuielilor cu salariile de 10%, ținându-se cont de toate economiile care s-au făcut în anul trecut – de exemplu, educația preuniversitară nu va fi afectată, pentru că au fost creșterile de norme care au însemnat oricum reduceri de cheltuieli -, fiecare minister, fiecare autoritate, analizându-și specificul respectiv, va putea lua măsurile de rigoare în așa fel încât instituția să funcționeze în bună regulă”, a precizat acesta.
Premierul a subliniat că în condițiile actuale, costul reducerii deficitului trebuie preluat și de către aparatul de stat, care în multe locuri este supradimensionat.
